În data de 28 septembrie 2023, cu începere de la ora 10.00, sala Mihai Viteazul din sediul Instituției Prefectului – județul Alba, s-a desfăşurat şedinţa Comisiei de Dialog Social a judeţului Alba.
Au fost prezenţi: domnul Andrei Vincze, subprefectul județului Alba, domnul Corneliu Mureșan, subprefectul județului Alba, domnul Nelu Fleșer, șef serviciu, Casa Județeană de Pensii Alba, domnul Daniel Negrea, inspector șef adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, domnul Sorin Lazăr – director executiv adjunct, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, domnul Gheorghe Voinea, șef administrație adjunct – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, doamna Laura Simina, economist, Casa de Asigurări de Sănătate Alba, doamna Simona Mirela Goronea – director executiv adjunct, Casa Județeană de Pensii Alba, domnul Dan Cherecheș – inspector școlar general adjunct, Inspectoratul Școlar Județean Alba, domnul Valeriu Stânea – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, domnul Cosmin Maier, Confederația Patronatul Roman, domnul Aurel Chira – Confederația Patronală Concordia, doamna Claudia Grigorescu – Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăția, domnul Ioan Neagu – Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa, domnul Stelian Stanciu – Blocul Național Sindical, dl. Valentin Barb – Blocul Național Sindical.
Ordinea de zi a şedinţei a cuprins următoarele teme:
- Raport privind rezultatele acțiunilor de control pentru combaterea muncii nedeclarate, desfășurate de inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba, în perioada ianuarie – august 2023.
Prezintă: domnul Daniel Negrea, inspector șef adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba;
- Informare privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare.
Prezintă: domnul Sorin Lazăr, director executiv adjunct, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba;
- Diverse.
Primul punct al ordinii de zi – raport privind rezultatele acțiunilor de control pentru combaterea muncii nedeclarate, desfășurate de inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba, în perioada ianuarie – august 2023, a fost prezentat de către domnul Daniel Negrea, inspector șef adjunct, Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba.
Potrivit prerogativelor conferite de lege, în perioada menţionată Corpul de Control Relaţii de Muncă împreună cu inspectorii de muncă din Compartimentul Control Muncă Nedeclarată, din cadrul ITM Alba a efectuat un nr. de 1221de controale la agenţii economici de pe raza judeţului Alba, fiind dispuse un număr de 1480 de măsuripentruremediereadeficienţelorconstatateşiintrareaînlegalitate.
Au fost identificate în lucru 53 de persoane care desfăşurau activitate fără forme legale de angajare,din care 5 femei și 5 tineri, la 31 de angajatori dintre cei verificați.
Au fost aplicate sancţiuni (123 amenzi în cuantum de 1322200 lei și 117 de avertismente) din care 32 de amenzi au fost pentru muncă nedeclarată, în cuantum de 1060000 lei, pentru primirea la muncă a uneia sau a mai multor persoane fără încheierea unui contract individual de munca, potrivit art. 16 alin. (1).
Din totalul amenzilor aplicate, un număr de 6 amenzi, în cuantum de 46500 lei au fost aplicate persoanelor fizice pentru încălcarea prevederilor art. 23, alin.1, lit. a) și lit. c) din Legea 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată (împiedicarea efectuării controlului, respectiv nepunerea la dispoziția inspectorilor de muncă a documentelor necesare efectuării controlului).
Cu ocazia controalelor efectuate au fost intervievate un număr de 934 de persoane care au completat fișele de identificare puse la dispoziție de către inspectorii de muncă.
Principalele deficiențe constatate ca urmare a acţiunilor de control efectuate de către inspectorii de muncă,în domeniul relaţiilor de muncă, în acest an, au constat în:
- primirea în lucru a persoanelor fără întocmirea formelor legale de angajare, fără efectuarea examenului medical prealabil.
- Neacordarea în condiţiile legii a unor drepturi salariaţilor (plata orelor suplimentare, repaus săptămânal, plata orelor de noapte, neplata la termenele convenite prin contractele de muncă a salariilor;
- Negarantarea în plată a salariului minim pe economie;
- Nu s-a iniţiat de către angajator negocierea contractului colectiv de muncă;
- Neefectuarea procedurii cercetării disciplinare prealabile şi concedieri abuzive ale unor salariaţi;
- Refuzul de a primi şi înregistra demisiile formulate de salariaţi;
- Neaducerea la îndeplinire a masurilor obligatorii dispuse în controalele anterioare;
- Nu au fost elaborate planuri de formare profesională anexă la contractele colective de muncă;
- Neîntocmirea regulamentului intern/acesta nu conţine categoriile de dispoziţii prevăzute de lege;
- Refuzul unor angajatori de a pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate ori de a se supune controlului;
- Neînfiinţarea dosarelor de personal/dosarele de personal nu conţin actele necesare;
- Necompensarea în bani la încetarea activităţii, a concediilor de odihnă neefectuate;
- Netransmiterea la ITM a registrului general de evidenţă al salariaţilor în format electronic, sau după caz a modificărilor intervenite;
- Refuzul eliberării la cererea salariaţilor, a unor adeverinţe care le atestă calitatea de salariat, a celor necesare înscrierii la şomaj, ş.a.
- În contractele individuale de muncă nu au fost stipulate clauze referitoare la criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului aplicabile la nivelul angajatorului.
- Nepermiterea efectuării controlului de către inspectorii de muncă
Activitatea ITM Alba, în domeniul relaţiilor de muncă a fost planificată şi efectuată în scopul aducerii la îndeplinire a tuturor acţiunilor din Programul – Cadru de Acţiuni pe anul 2023, aprobat de către conducerea Inspecţiei Muncii Bucureşti, fiind organizate și derulate in teritoriu acțiunile de tip campanie dispuse de către Inspecția Muncii.
În perioada de referință, la nivelul Inspectoratului Teritorial de Muncă Alba s-au derulat următoarele campanii naționale:
- CAMPANIE NAȚIONALĂ privind verificarea modului în care angajatorii români, agenții de muncă temporară și furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă respectă prevederile legale referitoare la relațiile de muncă și la regimul juridic aplicabil străinilor pe teritoriul României.
- CAMPANIE NAȚIONALĂ pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă și pentru verificarea modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor, de către angajatorii care desfăşoară următoarele activități: – Alte activități de asistenta sociala, cu cazare n.c.a. – cod CAEN 8790 – Alte activități de asistenta sociala, fără cazare, n.c.a. – cod CAEN 8899 – Activități ale centrelor de îngrijire medicală – cod CAEN 8710 – Activități ale centrelor de recuperare psihica si de dezintoxicare, exclusiv spitale – cod CAEN 8720.
- Campania Națională pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată la angajatorii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor – cod CAEN 41,42,43.
- CAMPANIE NAȚIONALĂ pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă și pentru verificarea modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor, de către angajatorii care desfăşoară activități de depozitare şi comercializare a carburanților auto tip GPL – cod CAEN 4671.
- CAMPANIE NAȚIONALĂ pentru verificarea modului de respectare a prevederilor legale privind încheierea și executarea contractelor individuale de muncă și pentru verificarea modului în care sunt respectate cerințele minime pentru îmbunătățirea securității și protecția sănătății lucrătorilor, de către angajatorii care desfăşoară următoarele activități: – Alte servicii de cazare– cod CAEN 5590 – Facilități de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata – cod CAEN 5520 – Hoteluri si alte facilități de cazare similar – cod CAEN 5510 (clasă din care se vor verifica doar motelurile).
Al doilea punct de pe ordinea de zi – informare privind stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor şi crearea de noi locuri de muncă conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, a fost prezentat de către domnul Sorin Lazăr, director executiv adjunct, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba.
Obiectivul prioritar al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba a fost şi rămâne creşterea gradului de ocupare a populaţiei active, şi implicit, diminuarea corespunzătoare a şomajului, de echilibrare a raportului dintre cererea şi oferta de pe piaţa forţei de muncă.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învățământ
Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă în cuantum de 2250 lei,cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma de 2250 lei pe o perioadă de 18 luni.
Prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condiţiile legii.
Pentru absolvenţii de învăţământ superior care nu au promovat examenul de licenţă sau de diplomă, angajatorul nu beneficiază de subvenţia prevăzută de lege pentru încadrarea în muncă a absolvenţilor respectivi.
- Subvenţii acordate pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare socială
Angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială şi care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate, denumiţi angajatori de inserţie, beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, din bugetul asigurărilor pentru şomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referinţă (ISR – 598 lei), în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.
Contractul de solidaritate se încheie între agenţia pentru ocuparea forţei de muncă teritorială şi tânăr, pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puţin de un an, în condiţiile în care, la data încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.
Durata contractului de solidaritate nu poate depăşi data la care tânărul împlineşte vârsta de 26 de ani. În situaţia tinerilor care au împlinit vârsta de 25 de ani, dar nu au împlinit vârsta de 26 de ani, contractul de solidaritate se încheie pe o perioadă de un an.
Tânărul cu risc de marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau, după caz, reşedinţa şi se încadrează în una dintre următoarele categorii:
- a) se află în sistemul de protecţie a copilului sau provine din acest sistem;
- b) are dizabilităţi;
- c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreţinerea;
- d) are copii în întreţinere;
- e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
- f) este victimă a traficului de persoane.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomerii de lungă durată
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri de lungă durată primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă.
Șomer de lungă durată – persoana care este şomer pe o perioadă mai mare de 12 luni, în cazul persoanelor cu vârsta de minimum 25 de ani şi pe o perioadă de 6 luni, în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru persoane cu handicap
Angajatorii care în raport cu numărul de angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană cu handicap, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni.
Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei, persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de persoană cu handicap.
- Subvenționarea locurilor de muncă pentru şomerii care sunt unici susţinători ai familiilor monoparentale
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă.
Această sumă se acordă şi în situaţia în care, în perioada de acordare a subvenţiei, persoanele cu handicap subvenţionate nu mai au statut de părinte unic susţinător a familiei monoparentale.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomerii peste 45 de ani
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45 de ani primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru şomerii care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condiţiile de pensionar
Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor respective, de o sumă în cuantum de 2.250 lei.
- Subvenţii acordate pentru organizarea de programe de ucenicie
Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, în condițiile prezenței legi, beneficiază, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de o sumă în cuantum de 2250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj în limită fondurilor alocate cu această destinație, în baza unei convenții încheiate cu agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă.
Ucenicia reprezintă formarea profesională realizată la locul de muncă în bază unui contract de ucenicie.
Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă de tip particular, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional și să muncească pentru și sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obligă să îi asigure plată salariului și toate condițiile necesare formării profesionale.
Durata contractului de ucenicie se stabilește în funcție de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, fără a putea fi mai mică de:
- a) 6 luni în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 1;
- b) 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2;
- b) 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3;
- c) 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competenţelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4.
- Subvenţii pentru efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior
Beneficiarii Legii nr. 335/2013 sunt absolvenţii de învăţământ superior care au diplomă de licenţă sau echivalentă şi, la debutul în profesie, se angajează cu contract individual de muncă pe un post conform specializării absolvite. Efectuarea stagiului se realizează, în baza contractului de stagiu, anexă la contractul individual de muncă.
Contractul de stagiu se încheie odată cu încheierea contractului individual de muncă. Durata contractului de stagiu este de 6 luni, cu excepţia situaţiilor în care prin legi speciale este prevăzută o altă perioadă de stagiu.
Angajatorul care încheie un contract de stagiu beneficiază, la cerere, pe perioada derulării contractului de stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această destinaţie.
- Subvenţii pentru încadrarea elevilor şi studenţilor pe perioada vacanţelor
Angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea indicatorului social de referință al asigurărilor pentru șomaj și stimulării ocupării forței de muncă în vigoare, potrivit Legii nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților.
Stimulentul financiar se acordă la cererea angajatorului din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Perioada maximă de acordare a stimulentului financiar prevăzut este de 60 de zile lucrătoare într-un an calendaristic.
- Subvenţionarea locurilor de muncă pentru tinerii NEET
Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, tineri NEET primesc lunar, de la data încheierii convenţiei, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorie, o sumă în cuantum de 2.250 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 18 luni de la data încadrării în muncă.
Tânăr NEET – persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională
Din studiile efectuate de instituții specializate, precum și din observarea directă a fenomenului, s-a constatat că există o gamă largă de factori care pot contribui la intrarea tinerilor în categoria NEET, cum ar fi:
– un nivel scăzut sau mediu de studii,
– faptul că tânărul locuieşte într-o gospodărie cu un nivel scăzut de venit,
– că provine dintr-o familie în care un părinte a fost în şomaj,
– faptul că a fost crescut de un părinte singur,
– că locuieşte într-o zonă rurală sau că are un handicap.
Acronimul NEET, derivă din sintagma „Not in Education, Employement or Training“. Definiția legală a tânărului NEET în legislația din România–”persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 30 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională”.
Tinerii neet reprezintă un important indicator al pieței muncii care arată ponderea medie a tinerilor din țară sau dintr-un județ, care nu sunt înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu sunt angrenaţi în câmpul forţei de muncă. Practic, acest indicator arată câţi dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani nu muncesc şi nici nu studiază.
Conform statisticilor publice în anul 2022 în România, aproximativ 19% dintre tinerii între 16 şi 30 de ani nu se aflau într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii. Ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă, în aceeași perioadă, a fost de 12%.
În județul Alba, evoluția numărului tinerilor neet’s raportat la numărul total de persoane care figurau în evidențele serviciului public de ocupare, a fost următoarea:
| Data | Tineri neet’s înregistrați la spo | Total persoane înregistrate la spo | Pondere %
|
| 31.12.2021 | 931 | 5040 | 19 |
| 31.12.2022 | 1853 | 5797 | 32 |
| 31.08.2023 | 2088 | 6218 | 33 |
Această creștere din ultimul an și jumătate se datorează faptului că tinerii au fost atrași spre serviciul public de ocupare pentru a profita de oportunitățile privind accesul pe piața muncii oferite prin programele operaționale finanțate din fondul social european. Una din condițiile de eligibilitate pentru a beneficia de aceste servicii, a fost acela de a fi înregistrat în evidențele serviciului public de ocupare.
Serviciile oferite au fost de informare și consiliere profesională, medierea muncii, formare profesională și formare antreprenorială.
Au fost acordate, în cursul anului 2023, servicii de ocupare unui număr de 4.104 tineri neet (1.853 stoc 31.12.2022 + 2.251 intrări în anul 2023), din care 1.482 cazuri s-au finalizat prin ocupare pe piața muncii, reprezentând un procent de 36%.
Principalele cauze care stau la baza unei rate relativ mici de ocupare în rândul tinerilor sunt lipsa competenţelor de bază pe care unii tineri le au atunci când părăsesc sistemul de învăţământ, precum şi abilităţile lor de viaţă subdezvoltate – abilităţi de comunicare şi prezentare, capacitatea de a lucra în echipă, abilităţi de rezolvare a problemelor – sau lipsa experienţei de muncă şi a cunoştinţelor în legătură cu profesia aleasă.
Angajatorii preferă să recruteze tineri care au absolvit o facultate sau au învăţat o anumită meserie. Astfel, tinerii cu puţine calificări sau fără calificări pot întâmpina dificultăţi în a intra pe piaţa muncii sau pot fi blocaţi într-un ciclu de locuri de muncă prost plătite, cu şanse reduse de progres.
- Măsuri pentru a scăderea ponderea tinerilor NEET
În anul 2013 a fost lansată „Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor”, o măsură a fost concepută la nivelul Uniunii Europene pentru a sprijini în mod special tinerii care nu urmează studii, nu sunt angajaţi sau nu fac parte din sisteme de formare în regiuni în care rata şomajului în rândul tinerilor era de peste 25%.
În octombrie 2020, toate ţările UE s-au angajat să pună în aplicare măsura pentru tineri printr-o recomandare a Consiliului Europei care intensifică sprijinul pentru ca tinerii din UE să aibă acces la un loc de muncă şi îl face mai bine direcţionat şi mai incluziv.
La punctul 3, diverse, pe parcursul ședinței au avut loc discuții libere cu privire la materialele prezentate, precum și alte subiecte de larg interes.
Domnul Cosmin Maier, președintele Confederației Patronatul Român – filiala Alba, a propus ca inspectoratele teritoriale de muncă, pe lângă acțiunile de control, să efectueze și campanii de informare și îndrumare pentru firmele mici și mijlocii care nu au posibilitatea financiară sau tehnică să se pună la curent cu toate noutățile legislative din domeniul muncii.
Răspunsul domnului inspector șef adjunct, Daniel Negrea, a fost acela că Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, organizează periodic activități de informare și conștientizare a angajatorilor și angajaților, pe lângă aparițiile din mass media, tocmai pentru a veni în sprijinul cetățenilor.
De asemenea, la nivelul Inspectoratului funcționează Consiliul Consultativ Tripartit din care fac parte reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor reprezentative la nivel național. La aceste ședințe, ce se desfășoară lunar, pot participa și invitați cu statut nepermanent.
Domnul Valeriu Stânea, președintele Patronatului Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj și reprezentantul Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, a întrebat de ce nu se dezvăluie numele firmelor care încalcă legea.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba a precizat că acest lucru nu este legal, iar domnul subprefect Corneliu Mureșan a precizat că divulgarea numelor acestor firme nu duce la nimic bun, existând riscul discreditării sau chiar a degradării mediului de afaceri.
Referitor la materialul prezentat de către AJOFM Alba, domnul Cosmin Maier, președintele Confederației Patronatul Român – filiala Alba a propus întocmirea unor strategii naționale de dezvoltare pe termen mediu și lung, pe domenii de activitate, pentru creşterea gradului de ocupare a populaţiei active şi diminuarea corespunzătoare a şomajului. Ar trebui o mai bună corelare între cererea de pe piața muncii și oferta forței de muncă, pentru nevoile reale ale societății. Aceste proiecte trebuie să aibă continuitate, să se desfășoare pe o perioadă lungă de timp, 10-20 de ani și doar atunci se vor vedea rezultatele.
În ceea ce privește situația tinerilor NEETs, pentru a se îmbunătăți situația acestora și a facilita reintegrarea în sistemul de învățământ și tranziția către piața muncii, instituțiile statului, prin agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă și inspectoratele județene școlare, vor continua campaniile de consiliere care vor contribui la întărirea stimei de sine a tinerilor, care au abandonat școala și adulților care nu și-au finalizat educația obligatorie, pentru îmbunătățirea comunicării cu proprii copii din perspectiva faptului că cea mai empirică metodă de educare în sânul familiei este cea a puterii exemplului.
Lucrările Comisiei de Dialog Social Alba au fost închise de către subprefectul județului Alba, domnul Andrei Vincze, care a dat asigurări membrilor Comisiei că toate propunerile vor fi transmise cu celeritate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Alba Iulia, 29 septembrie 2023