În data de 27 martie 2024, cu începere de la ora 10.00, sala Mihai Viteazul din sediul Instituției Prefectului – județul Alba, s-a desfăşurat şedinţa Comisiei de Dialog Social a judeţului Alba.
Au fost prezenţi: domnul Nicolae Albu, prefectul județului Alba, domnul Nelu Fleșer, secretar general, Instituția Prefectului – Județul Alba, doamna Indira Câmpean, șef serviciu, Instituția Prefectului – Județul Alba, domnul Radu Pătrașcu – Ministerul Afacerilor Interne, domnul Vasile Suciu, șef serviciu, Inspectoratul Teritorial de Muncă Alba, domnul Flaviu Cozuc – director executiv, Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Alba, domnul Sorin Lazăr – director executiv adjunct, Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Alba, domnul Tito Fiț – șef administrație adjunct, Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Alba, domnul Narcis Muntean – director relații contractuale, Casa de Asigurări de Sănătate Alba, doamna Simona Goronea – director executiv, Casa Județeană de Pensii Alba, domnul Sandu Cornel – inspector școlar general, Inspectoratul Școlar Județean Alba, domnul Ciprian Alin David, director executiv, Direcția Regională de Statistică Alba, domnul Valeriu Stânea – Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, domnul Chira Aurel – Confederația Patronală Concordia, domnul Cosmin Maier – Confederația Patronatul Român, domnul Ion Radu Moldovan – Confederația Națională a Patronatului Român, doamna Claudia Grigorescu – Confederaţia Naţională a Sindicatelor Libere din România Frăția, domnul Ioan Neagu – Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, domnul Stelian Stanciu – Blocul Național Sindical, dl. Valentin Barb – Confederația Sindicatelor Democratice din România.
Ordinea de zi a şedinţei a cuprins următoarele teme:
- Informare privind modul de atribuie a biletelor de tratament pentru asigurații sistemului public de pensii.
Prezintă: doamna Mirela Simona Goronea – director executiv adjunct, Casa Județeană de Pensii Alba;
- Rolul întreprinderilor mici și mijlocii în crearea armoniei sociale în România.
Prezintă: domnul Valeriu Stânea – președinte, Patronatul Întreprinderilor Mici și
Mijlocii Blaj și reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private
Mici şi Mijlocii din România.
- Diverse.
Primul punct al ordinii de zi – informare privind modul de atribuie a biletelor de tratament pentru asigurații sistemului public de pensii, a fost prezentat de către doamna Mirela Simona Goronea – director executiv adjunct, Casa Județeană de Pensii Alba.
Alocarea biletelor de tratament se efectuează şi în anul 2024 utilizând aplicaţia informatică SPA , avându-se în vedere Criteriile specifice de acordare, emise de Casa Naţională de Pensii Publice,aprobate de Preşedintele CNPP prin Ordinul nr.196/25.01.2024, în temeiul art. 122 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv art. 114 alin. (9) din Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv conform art. 109 alin. (9) din Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii şi al art. 24 alin. (4) din Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, pentru următoarele categorii de beneficiari:
- asiguraţii sistemului public de pensii aflaţi în evidenţele Casei Judeţene de Pensii;
- pensionarii sistemului public de pensii;
- beneficiarii de legi speciale cărora li se acordă bilete de tratament gratuite;
- persoane aflate în evidenţa Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap;
- beneficiarii indemnizaţiei de şomaj aflaţi în evidenţa AJOFM.
Prin aplicaţia informatică pusă la dispoziţie de C.N.P.P. se acordă punctaje cererilor în funcţie de :
- Categoria de pensie de care beneficiază solicitantul biletului;
- Dacă persoana a mai beneficiat de bilet de tratament în ultimii 2 ani;
- Cuantumul pensiei beneficiarului.
Potrivit criteriilor se acordă punctaje maxime pentru pensionarii care nu au mai beneficiat de bilete de tratament în ultimii 2 ani , sunt pensionari de invaliditate şi au un cuantum redus al pensiei.
Ierarhizarea cererilor de solicitare este data de ordinea descrescătoare a punctajelor aferente fiecărei cereri.
Pentru perioada ianuarie-martie 2024 la Casa Judeţeană de Pensii Alba s-au înregistrat un număr de 386 cereri de solicitare a unui bilet de tratament. Numărul de bilete repartizate de către C.N.P.P. pentru această perioadă a fost de 151.
Comparativ cu anul 2023, când au fost înregistrate un număr de 744 cereri iar biletele alocate de către CNPP judeţului Alba au fost 161, bilete repartizate în această perioadă 127. Astfel se poate observa o creștere a solicitărilor, dar şi o scădere a numărului de bilete alocate.
În ceea ce priveşte valorificarea biletelor pentru perioada ianuarie-martie 2024, menţionăm că au fost atribuite beneficiarilor un număr de 83 bilete de tratament pentru primele doua serii, pentru seria numărul 3, biletele au fost alocate, dar ţinând cont de faptul că această serie este cu plecare din data de 22.03.2024, ridicarea acestora se va face începând cu 11.03.2024 şi încă nu ştim în acest moment numărul biletelor ce vor fi distribuite.
Din cei 83 beneficiari de bilete de tratament, un număr de 19 persoane (23%) au beneficiat de tratament balnear în mod gratuit şi anume :
- 4 – persoane beneficiare de drepturi stabilite în baza prevederilor Decretului –lege nr.118/1990;
- 15 – persoane ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap ;
După cum se observă, din totalul biletelor acordate gratuit, 18 % au fost alocate persoanelor cu handicap.
Pentru persoanele care beneficiază de tratament balnear cu suportarea unei contribuţii au fost eliberate un număr de 83 bilete din care:
- 62 – persoane care sunt pensionari în sistemul public;
- 2 – persoane care sunt asiguraţi ai sistemului public de pensii prevăzuţi la art.6 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii ;
Atribuirea biletelor de tratament şi în acest an se va face în continuare cu respectarea criteriilor emise de C.NP.P.
Ca noutate în ceea ce priveşte acordarea biletelor de tratament pentru acest an, este faptul că începând cu data de 01.09.2024, pot beneficia de bilet de tratament şi soţia (neasigurată) care însoţeşte soţul asigurat sau pensionar. Contribuţia ce trebuie achitată de catre soţie este egală cu preţul integral al biletului.
În noile criterii de acordare a biletelor de tratament balnear, s-au menţinut categoriile de persoane care beneficiază de tratament balnear în mod gratuit. Biletele de tratament balnear gratuite se pot acorda numai în limita numărului de locuri alocate de C.N.P.P. şi sunt alocate automat prin aplicaţia informatică în funcţie de punctajul realizat ţinând cont de criteriile stabilite.
În situaţia în care numărul locurilor repartizate pentru a fi distribuite gratuit este epuizat, se pot elibera bilete cu plata unei contribuţii individuale, potenţialilor beneficiari de bilete gratuite, în calitate de pensionari sau asiguraţi ai al sistemului public de pensii, numai cu acceptul scris al acestora.
Calculul contribuţiei individuale pentru bilete de tratament în cazul pensionarilor a fost de 50% din cuantumul brut al drepturilor de pensie din luna anterioara celei în care s-a efectuat repartiţia. În situaţia pensionarilor care au şi calitatea de asiguraţi, contribuţia individuală a fost de 50% din cuantumul total al drepturilor de pensie şi din nivelul câştigului brut de natură salarială realizat din luna anterioară celei în care s-a efectuat repartiţia .
Menţionam că în cursul unui an calendaristic se poate elibera un singur bilet de tratament balnear aceluiaşi beneficiar indiferent dacă este cu plata unei contribuţii sau gratuit.
Durata sejurului unui bilet de tratament este de 16 zile, iar tratamentul balnear este de 12 zile.
În scopul evitării aglomeraţiei şi a deplasării din teritoriu la Casa de Pensii a solicitanţilor îndreptăţiţi să beneficieze de bilete de tratament, s-au acceptat cererile transmise prin posta, fax, e-mail. Cererile s-au putut depune la Casa Judeţeană de Pensii, cu cel puţin 30 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicită bilet. Prin cerere, solicitantul a putut opta pentru cel mult trei staţiuni, în funcţie de recomandarea medicului.
Pentru cunoaşterea Criteriilor de acordare a bilelor de tratament balnear prin sistemul organizat şi administrat de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale s-a procedat la afişarea lor la avizierul Casei Judeţene de Pensii Alba, de asemenea acestea s-au afişat şi pe site-ul instituţiei.
Prin intermediul aplicaţiei SPA s-a calculat punctajul acordat fiecărei cereri. Dacă, în urma calculării punctajului în aceasta aplicaţie SPA, mai multe cereri au avut acelaşi punctaj, ele s-au ordonat descrescător după punctajul primit conform numărului de bilete de care a beneficiat în ultimii 2 ani.
Dacă, după această etapă mai multe cereri au avut acelaşi punctaj pentru criteriul 1, atunci ele s-au ordonat crescător după venit. În situaţia în care şi după parcurgerea acestor etape au fost cereri cu acelaşi punctaj final, atunci persoanele s-au ordonat după numărul cererii având prioritate cererea cu numărul cel mai mic.
Aceste repartiţii au fost şi sunt publicate în permanenţa pe site-ul instituţiei: www.pensiialba.ro, la sediul Casei Judeţene de Pensii Alba cat şi pe reţelele de socializare. De asemenea, beneficiarii sunt anunţaţi prin notificări transmise prin Poşta Romană, cu privire la planificarea datelor în care pot ridica biletele de la Casa Judeţeană de Pensii Alba .
În concluzie, considerăm că activitatea privind biletele de tratament s-a desfăşurat în condiţiile prevăzute de criteriile specifice de acordare a acestora emise de Casa Naţională de Pensii în temeiul art.122 alin.5 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, prin Ordin al Preşedintelui al Casei Naţionale de Pensii Publice.
Al doilea punct de pe ordinea de zi – rolul întreprinderilor mici și mijlocii în crearea armoniei sociale în România, a fost prezentat de către domnul Valeriu Stânea–președinte, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj și reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.
Aceste mici afaceri contribuie în buna măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale oricărei economii naționale. Întreprinzătorii reprezintă motorul oricărei economii de piață, fiind principalii creatori de substanță economică şi promotori ai schimbării. Datorită aportului major al acestora la dezvoltarea economică şi socială, cunoașterea principalelor caracteristici ale întreprinzătorilor din țara noastră are o importanță deosebită.
IMM-urile joaca un rol însemnat în economie din următoarele motive:
- Suplețea structurilor care le conferă o capacitate ridicată de adaptare la fluctuațiile mediului economic;
- Întreprinderile mici si mijlocii se pot integra relativ ușor într-o rețea industrială regională, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economică a regiunii respective, iar pe de altă parte la reducerea șomajului și creșterea nivelului de trai, pentru ca oferă locuri de muncă;
- Dimensiunea lor redusă, care contribuie la evitarea birocrației excesive;
- IMM-urile formează la nivelul individual un ansamblu mult mai ușor de controlat/condus.
În Romania IMM-urile se clasifică astfel:
- micro-întreprindere: 1-9 salariați și o cifră de afaceri de până la 2 milioane de euro;
- întreprinderi mici: 10-49 salariați și o cifră de afaceri de până la 10 milioane de euro;
- întreprinderi mijlocii: 50-249 salariați și o cifră de afaceri de până la 50 milioane de euro.
Rolul si importanta IMM-urilor decurg din următoarele trăsături ale acestora:
- Oferă noi locuri de munca;
- Favorizează inovarea și flexibilitatea;
- Se constituie practic în locuri unde personalul se perfecționează și de unde se poate îndrepta apoi spre întreprinderile mari;
- Stimulează concurenta;
- Ajută la buna funcționare a întreprinderilor mari pentru care prestează diferite servicii sau produc diferite subansamble;
- Fabrică produse și prestează servicii în condiții de eficiență.
Pot apărea probleme (neajunsuri) in activitatea IMM-urilor cum ar fi:
- Managerii nu au pregătirea necesară,
- Lipsa resurselor financiare,
- Deficientele activității de marketing,
- Pot apărea dificultăți în recrutarea personalului,
- Pachet salarial (nemotivant) față de firmele mari,
- Sunt mai instabile (rata mare de apariție (creare) si dispariție (faliment).
Întreprinzătorii români prezintă următoarele caracteristici:
Pe grupe de vârstă, cele mai ridicate procentaje le deţin întreprinzătorii de 45-60 de ani (40,58%) şi cei de 35-45 de ani (24,80%), iar la polul opus se află cei sub 25 de ani (3,05%). De asemenea, vârsta medie a întreprinzătorilor este, 46 ani pentru persoanele de gen masculin şi de 43 ani pentru femei. Structura pe vârste poate favoriza dezvoltarea sectorului de IMM-uri, întrucât aproximativ 1/3 din întreprinzători au mai puțin de 45 de ani, având deci în faţă cel puţin două decenii de activitate intreprenorială.
Având în vedere pregătirea profesională, se observă că inginerii (30,21%) și economiștii (27,97%) dețin cele mai mari ponderi, devansând cu mult proporțiile tehnicienilor, juriștilor, profesorilor, informaticienilor.
Gruparea în funcţie de gen relevă predominanța bărbaților (74,80%). Structura pe sexe din România este apropiată de cea din U.E., având în vedere că circa un sfert din totalul întreprinzătorilor europeni sunt femei.
După starea civilă, se constată preponderența întreprinzătorilor căsătoriți (77,70%).
Din punct de vedere al studiilor realizate, cei mai mulţi întreprinzători au pregătire superioară (76,52%), iar în rândul acestora 16,89% au absolvit masteratul, 3,83% au finalizat doctoratul și 2,77% au urmat diverse forme de învățământ postuniversitar. Această situaţie denotă un grad ridicat de intelectualizare a întreprinzătorilor, ceea ce reprezintă o premisă favorabilă pentru amplificarea performanţelor IMM-urilor în perioada următoare şi pentru trecerea la economia bazată pe cunoştinţe.
Încadrarea întreprinzătorilor după programele de training urmate relevă că 48,02% dintre aceștia s-au pregătit în România şi 5,67% au participat la programe de instruire în străinătate, evidențiind disponibilitatea relativ ridicată a oamenilor de afaceri români pentru perfecţionarea prin training în diverse domenii de activitate.
Referindu-ne la vechimea ca întreprinzător, se remarcă procentajul mai ridicat al persoanelor care au propriile afaceri de peste 20 ani (26,78%) și proporția mai redusă a celor care au experiență intreprenorială de 10-15 ani (13,19%). Vechimea medie ca întreprinzător este de 15,3 ani.
Analiza eșantionului în funcţie de numărul de asociaţi/ acţionari per afacere relevă că 61,93% din firme au proprietar unic, în 28,28% din IMM-uri există 2-5 asociați/ acționari, iar în 9,79% din companii sunt peste 5 coproprietari, ceea ce denotă spiritul asociativ relativ redus.
După timpul dedicat afacerii, constatăm că aproximativ un sfert alocă business-ului minim 60 ore/ săptămână și circa 85% activează pentru firmă cel puțin 8 ore zilnic, situație care denotă un grad ridicat de implicare a întreprinzătorilor români în derularea activităților intreprenoriale. Numărul mediu de ore afectat afacerii este de 46,03 pe săptămână, adică aproximativ 9 ore/ zi.
În ceea ce privește implicarea membrilor familiei întreprinzătorului în activitățile firmei, investigația relevă că 52,84% nu colaborează cu rudele în vederea derulării business-ului, luând în considerare și faptul că suprapunerea relațiilor intreprenoriale cu cele familiale, generează destul de frecvent situații conflictuale.
Din informațiile prezentate putem contura un portret robot al întreprinzătorului român – persoană matură, cu pregătire tehnică sau economică, de gen masculin, căsătorit, absolvent de instituție universitară, cu vechime intreprenorială medie de 15,3 ani, proprietar unic, care dedică aproximativ 9 ore zilnic afacerii şi nu implică membrii familiei în activitățile firmei.
Dificultăți în activitatea IMM-urilor:
- inflaţia (semnalată în 56,45% dintre firme),
- scăderea cererii interne(42,16%),
- costurile ridicate ale creditelor(33,84%),
- pregătirea și menținerea personalului(31,48%),
- incertitudinea evoluţiilor viitoare (31,76%),
- concurerența neiolală (28,99%),
- creșterea nivelului cheltuielilor salariale (28,02%),
- întârzierile la încasarea contravalorii facturilor de la firmele private (27,32%),
- concurența produselor din import(25,52%),
- fiscalitatea excesivă(21,50%),
- birocrația(17,06%),
- diminuarea cererii la export(15,53%),
- neplata facturilor de către instituțiile statului(15,40%),
- aprovizionarea cu materii prime/produse (11,93%),
- instabilitatea relativă a monedei naționale(11,10%),
- corupția(11,23%),
- calitatea slabă a infrastructurii(8,88%),
- controalele excesive(7,77%),
- accesul dificil la credite(7,63%),
- obţinerea consultanţei şi trainingului necesar firmei(6,93%),
- cunoaşterea şi adoptarea acquis-ului comunitar(în 0,83% dintrefirme).
Făcând o analiză comparativă cu studiile precedente, observăm câteva mutaţii semnificative: dacă la studiul precedent pe primele trei locuri se situau inflaţia, incertitudinile evoluţiilor viitoare şi birocraţia, la răspunsurile primite în cadrul acestui studiu inflaţia a rămas una dintre principalele dificultăţi legate de incertitudine mediului de afaceri, dar pe următoarele poziţii, ca importanţă, au apărut scăderea cererii de pe pieţele interne şi costurile ridicate ale creditelor. Aceasta demonstrează că mediul economic şi percepţia întreprinzătorilor faţă de acest mediu este într-o evoluţie continuă, iar schimbările determinate de perioada de pandemie COVID 19 şi cele introduse de conflictul din Ucraina, au introdus noi provocări pe lista scurtă a întreprinzătorilor din România.
Principalele beneficii aduse dezvoltării firmelor de apartenența României la piața Uniunii Europene
Calitatea României de stat membru al Uniunii Europene și apartenența economiei naționale la piața economică europeană pot genera multiple avantaje pentru dezvoltarea IMM-urilor din România. Beneficiile sunt accesul mai bun la piețe (54,98%), potențiali furnizori mai ieftini (41,18%), accesul la noile tehnologii (32,58%) și potențiali clienți pentru produse, servicii și materii prime (27,15%).
Din perspectiva vârstei IMM-urilor, cele cu vârsta sub 5 ani au ponderea cea mai mare în rândul firmelor care consideră ca beneficii accesul mai bun la piețe (66%), potențiali furnizori mai ieftini (54%). IMM-urile cu vârsta de peste 15 ani consideră că principalul beneficiu al apartenenței României la piața economică europeană este reprezentat de acces la noi tehnologii.
Elaborarea de planuri, politici şi strategii în cadrul IMM-urilor
Rezultatele studiului au relevat faptul că în 36,70% din totalul firmelor investigate se realizează planuri şi politici anuale, 18.07% dintre acestea au avut în vedere abordări strategice pe 2-3 ani, în 8.11 % dintre IMM-uri se elaborează strategii (planuri) pe 3-5 ani, iar în 37.13 % dintre întreprinderi nu se derulează activităţi de planificare.
Ponderea IMM-urilor în economia națională:
- 2,5 milioane angajați în întreprinderile mici și mijlocii, respectiv o pondere de 63% pe economie la acest capitol;
- 99,9% reprezintă ponderea IMM-urilor în numărul total de firme;
- 49% – ponderea IMM-urilor în totalul cifrei de afaceri a tuturor firmelor din țară;
- 57% din profitul tuturor companiilor care activează în România este reprezentat de profitul IMM-urilor.
- 000 de IMM-uri desființate. Între decembrie 2022 și martie 2023, țara noastră a rămas cu 40% mai puține microîntreprinderi și asta datorită măsurilor fiscale adoptate de guvern în 2022.
- Până la începutul acestui an, IMM-urile puteau realiza venituri de maximum 1 milion de euro și nu erau obligate să aibă vreun angajat pentru a plăti un impozit pe venit de 3%. De la 1 ianuarie, firmele fără angajați au trecut automat la plata impozitului pe profit, de 16%, crescând astfel, în numai trei luni, de aproape patru ori numărul plătitorilor de impozit pe profit.
- IMM-urile generează70% din locurile de muncă din România, oferind oportunități de carieră și venituri stabile pentru o majoritate a populației.
- Contribuția lor la PIB este de peste 50%, demonstrând un rol esențial în prosperitatea economică a țării.
- Flexibilitatea și adaptabilitatealor le permit să inoveze și să se adapteze rapid la schimbările pieței, asigurând o economie dinamică și rezistentă.
- Dezvoltarea regională echilibrată:IMM-urile stimulează economia locală, oferind oportunități de afaceri și creând locuri de muncă în zone defavorizate, reducând migrația internă și exodul de creiere.
- Promovarea incluziunii sociale:IMM-urile oferă șanse egale de angajare, indiferent de vârstă, gen, etnie sau dizabilitate, contribuind la o societate mai echitabilă.
- Combaterea sărăciei:Crearea de noi locuri de muncă și creșterea veniturilor populației prin intermediul IMM-urilor conduc la o reducere a sărăciei și a inegalităților sociale.
IMM-urile sunt parteneri sociali de încredere:
- Colaborarea cu sindicatele:IMM-urile pot colabora cu sindicatele pentru a crea un mediu de lucru sigur și echitabil, oferind salarii decente și respectând drepturile muncii.
- Dialog social constructiv:Participarea activă a IMM-urilor la dialogul social cu autoritățile și sindicatele permite identificarea și soluționarea problemelor comune, contribuind la o societate mai armonioasă.
- Responsabilitate socială:Implicarea IMM-urilor în proiecte de responsabilitate socială poate îmbunătăți calitatea vieții în comunitățile locale și consolida încrederea în mediul de afaceri.
Concluzie:
IMM-urile joacă un rol crucial în crearea armoniei sociale prin stimularea economiei, reducerea decalajelor sociale și implicarea activă în dialogul social. Sprijinirea și promovarea IMM-urilor este esențială pentru o Românie prosperă și echitabilă.
La punctul 3, diverse, au avut loc discuții libere cu privire la materialele prezentate, precum și întrebări punctuale, membrilor Comisiei li s-a răspuns de către reprezentanții instituțiilor publice.
Domnul Ion Radu Moldovan, reprezentantul Confederației Naționale a Patronatului Român a propus încheierea unor protocoale de colaborare între firmele private și direcțiile regionale de statistică, în scopul colectării eficiente a datelor statistice.
Propunerea domnului Moldovan, ar fi interconectarea și armonizarea bazelor de date de la instituțiile publice, în scopul modernizării procedurii de colectare.
Această metodă digitalizată ar putea fi aplicată și pentru colectarea datelor statistice privind transportul de pasageri și mărfuri pe moduri de transport (exp: numărul de pasageri transportați, parcursul pasagerilor, transportul public local, județean, interjudețean, internațional, cantitatea mărfurilor transportate, parcursul mărfurilor pe moduri de transport, pe țări, regiuni de dezvoltare, județe), prin asociațiile de dezvoltare locală, este de părere domnul Aurel Chira – Confederația Patronală Concordia.
La ședința din luna martie a.c a participat și domnul Ciprian Alin David – director executiv, Direcția Regională de Statistică Alba, care a explicat membrilor Comisiei, modalitatea prin care se colectează datele statistice, conform legislației existente.
Domnul Nelu Fleșer, secretar general, Instituția Prefectului – Județul Alba, a apreciat materialul prezentat de către domnul Stânea, fiind de părere că strategiile naționale de dezvoltare pe termen mediu și lung, trebuie să fie armonizate cu strategiile de la nivel local și județean.
Domnul Cosmin Maier – Confederația Patronatul Român, este de părere că în România schimbările dese ale legislației, aduc deservicii mediului de afaceri, aceștia neputându-și face planuri pe termen mediu sau lung. Acest lucru ar explica numărul mare de falimente, o firmă rezistând în medie aproximativ 5 ani.
Domnul Valeriu Stânea – președinte, Patronatul Întreprinderilor Mici și Mijlocii Blaj și reprezentantul Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, susține ideea reiterată mai sus, considerând că instabilitatea legislației este un impediment în dezvoltarea IMM-urilor.
O altă propunere a domnului Stânea a fost aceea a simplificării ghidurilor solicitantului pentru accesarea programelor cu finanțare europeană.
Domnul Stelian Stanciu – reprezentantul Blocului Național Sindical, ne-a relatat că la nivelul Casei Județene de Pensii Alba nu funcționează consiliul tripartit consultativ, care ar trebui să se întrunească trimestrial.
Instituția Prefectului – Județul Alba va solicita Casei Județene de Pensii Alba informații cu privire la acest aspect, urmând ca membrii Comisiei de Dialog Social Alba să fie înștiințați ulterior.
Domnul Ioan Neagu, vicepreședinte – Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA și președinte al Sindicatului Apărarea Cugir, a înaintat Comisiei de Dialog Social Alba, o propunere de modificare a Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, inițiativă ce va fi transmisă cu celeritate Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Alba Iulia, 28 martie 2024